Asa cum se intampla in majoritatea cazurilor, in spatele unei asociatii este un parinte al carui copil a fost diagnosticat cu o dizabilitate. In cazul meu, Anastasia Maria care s-a nascut in 2012 a primit diagnosticul de autism infantil.
Ne-a schimbat total viata nu doar mie ci intregii familii. Cezar, fiul meu care s-a nascut in 2008 a fost si el afectat si marginalizat de copii datorita diagnosticului surorii sale. Sunt doar cateva din motivele care m-au determinat sa infiintez aceasta asociatie.
Am infiintat aceasta asociatie dorind sa ajutam copiii cu dizabilitati si familiile acestora prin deschiderea unui centro de respiro, un altfel de centru fata de ceea ce exista. Pe langa toate activitatile care se desfasoara in mod normal intr-un centru dorim sa oferim ore de consiliere si sprijin familiilor, dorim sa creem o sala de integrare senzoriala ai sperand ca vom gasi un spatiu corespunzător vom oferi si terapie asistata cu cai.
Ne-am luat tot ceea ce avem nevoie – speranta, vise, cunostinte, daruire si multa multa iubire – pentru a porni pe acest drum, drum pe care il vom strabate cu ajutorul celor care cred in noi si sunt convinsa ca vom ajunge la linia de sosire.